joi, 1 aprilie 2010

NIMIC

                        Am apatie de primăvară. Nu mai vreau nimic, nimic. Mă obosește tot. Nu vreau să plec nicăieri, nu vreau nici în vizite nici vizite. Nimic nu-mi displace profund dar nici nu mă entuziasmează ceva. Să nu vă treacă prin cap că am totul și ar veni pe cale de consecință să nu-mi doresc nimic. Ar fi o eroare nici măcar regretabilă. O eroare în formă simplă.
          În jurul meu toți vin și pleacă cu o viteză amețitoare. Obosesc doar urmărindu-i. Copiii nu seamană cu mine niciunul. Suferă de agitație cronică cu pusee de mișcări haotice rectilinii și punctiforme. Când îi știu în camera vecină, mă suna din celălalt colț al orașului, de la prieteni, bunici sau filme. Mă anunță că au ajuns cu bine uitând să-mi ceară voie să și plece. Nu ți-am spus ? Înseamnă că i-am spus lui tati ! Dacă nici lui, înseamnă c-am uitat,nu te superi, nu? Doar pentru atâta lucru.M-am obișnuit, se pare !
          Primesc tot felul de sfaturi. Fă un copil ! Ia-ți cățel ! Alt cățeluș în locul celui după care tânjesc încă. Încă nu pot. Dorința de a mai face un copil cu care să mai stau și eu, pentru că ceilalți n-au timp de stat pe acasă, a pălit și ea înghițită de marea apatie. Dar parcă n-a murit de tot. Nu știu...
          Nici cafeaua cu prietenele nu mă mai atrage. Nici pantofii. Aici e chiar grav, ar spune cineva ! Nu mai am chef să ajut pe nimeni, noroc că reciproca nu funcționează, că nici de asta n-am chef. Încrâncenarea de orice fel mă epuizează...
          Nici turneul de la Miami nu mai e ce-a fost, vă dați seama, cât de afectată sunt de această maladie cu nume de apatie ? Citit, scris, ioc ! N-am chef ! Parcă am spus, bine că nu seamănă copiii cu mine. Ei au vacanță. Vreau și eu vacanță ! Dar nu știu de la ce ? Vacanță de la nimic. Este ?
          Am căutat îndelung și parcă îmi place ceva, ceva...
          Îmi plac doar pregătirile de Paște, casa curată și geamurile larg deschise... O fii puțin, foarte puțin ...
          Aștept noaptea de Înviere să-mi aducă lumina bucuriei de viață și gânduri zburdalnice care să-mi alunge letargia asta instalată mult prea comod ca s-o pot alunga de una singură, fără ajutor, totuși ...

32 de comentarii:

  1. Sunt sigur că o să găsiţi lucruri ce or să vă revitalizeze... :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Ok!
    Sărut mâna, doamnă!
    Vin eu în vizită!!!!

    RăspundețiȘtergere
  3. ti-am dictat cumva gandurile/starile mele...ca tare frumos le-ai pus pe monitor... :))
    fa ce-ti place...
    uite iti spun ce fac eu zilele acestea...
    astazi...mi-am luat liber ..de suparata ce sunt, apatica si astenica...
    la ora 6 eram in gradina si plantam garofitele pe care le-am luat acum cateva zile si se uscau daca nu le puneam in pamant...apoi le-am pozat...culcata pe burta pe caldaramul curtii...apoi am facut cafa si am baut-o editand poze cu flori...gasite in arhiva...
    o sa vopsesc ouale cu hartie creponata...o sa fac o ciorba de ciocanele si un pilaf...o sa-l supraveghez pe vecinu' cand o sa-mi taie vita-de-vie...o sa frec aragazul...(am un talent de a varsa de din toate pe el)...si in tot acest timp incerc sa trec de angoase si sa fiu fericita...
    deja imi este mai bine :)
    maine merg la aeroport sa-mi aduc fiul intr-o scurta vacanta, acasa....a plecat acum 11 ani...si de atunci nu s-a mai intors niciodata...
    gandeste-te cate rele ti-ar putea intuneca viata...si cat de fericita trebuie sa fi ca nu le cunosti macar...gandeste-te cum ar fi sa fi departe de copii tai frumosi...si sa nu ai posibilitatea sa-i vezi vreo 5 ani..ca nu primesti viza...si ei sa-ti spuna la telefon..ca sunt bolnavi si suparati ...iar tu sa nu poti sa faci nimic ptr a le alina suferinta....
    asa ca...
    fa fotografii...iesi din casa si pozeaza...orice...fa oua cu hartie creponata si bucura-te de cat de frumoase au iesit...raspunde la telefonul copiilor si fi bucuroasa ca sunt langa tine si sunt sanatosi...
    iarta, am scris cam mult....dar ma simt bine la tine ..aici...
    ps
    a fost vreo gluma de 1 aprilie ?!!!

    RăspundețiȘtergere
  4. E altceva sa faci curatenie in casa de Sfintele Pasti, e o curatenie luminoasa, de-am face si-n suflet la fel ...dar acolo nu putem singuri,avem nevoie de cel mai apropiat prieten in astfel de cazuri...duhovnicul si Sfanta Spovedanie.
    Cu Dumnezeu mutam si mobilele sa stergem praful, cu Dumnezeu scapam si de gunoaiele din constiinta noastra...Curatenie luminoasa acasa si acasa!

    RăspundețiȘtergere
  5. Acest comentariu a fost eliminat de autor.

    RăspundețiȘtergere
  6. Si eu ma simt asa, chiar daca nu am copii si nici probleme prea mari, jur. Nu stiu de ce...

    RăspundețiȘtergere
  7. @Costea>Ai dreptate 1

    @Catalin. Da de unde,ati fost in Constanta si n-ati venit !

    @Sorina. Mi-as fi dorit sa fie pacaleala. Dar nu e. O sa ne treaca nu zic nu, dar trebuia sa spun cuiva care sa si inteleaga despre ce-i vorba in poezie. Uite ca te-am gasit si-ti multumesc pentru asta.

    @Ana. Bun venit in club !

    RăspundețiȘtergere
  8. @Danca Danela > Am povestit si cu duhovnicul dar sincera sa fiu nu i-am spus ca nici pantofii ceia pentru care as fi ucis alta data, acum nu-mi mai spuneau nimic. Si sa nu-mi zici c-am imbatranit ca ne suparam.

    RăspundețiȘtergere
  9. Iarna asta ne-a epuizat psihic pe toti, cred ca...Si acum e fireasca o asemenea stare. Dar din fericire suntem astfel construiti ca reincarcarea bateriilor sa nu dureze prea mult. Asa ca da-ti timp, rasfata-te putin, comporta-te cu tine ca si cum ai fi propriul tau copil si o sa fie bine.La mine cel putin functioneaza. Astept vesti de bine si te imbratisez cu mare drag

    RăspundețiȘtergere
  10. Academicianul Ovidiu Bojor , spune ca nu e batran , ci vesnic!
    Cat despre pantofi:) e ca si cu dragostea la prima vedere...zicea Domnul Toparceanu ,, sentiment care vine in galop si pleaca in varful picioarelor``
    Ideea e ca daca esti in starea asta, inseamna ca si ea face parte din viata, de ce dom`le sa o dam afara pe usa cand putem sa-i dam o dulceata de visine si s-o intrebam cu ce ocazie pe la noi?
    Sunt tot felul de aparate electronice prin jurul nostru de care nici nu avem habar , din cauza ,,zumzaitului`` ne imprimmavaram asa ...cu toane. In fata starii tale , fa cateva metanii pana transpiri ...si cand termini uita-te daca si-a terminat dulceata de visine!

    RăspundețiȘtergere
  11. si uite un loc unde o sa-ti placa sa te duci si parol o sa ai chef si de pantofi http://lasastresa.blogspot.com/

    RăspundețiȘtergere
  12. @Mihaela. Ce idei bune ai ! Nici nu ma gandisem vreodata la asa ceva. îmi vine sa te pup.

    @Danela. O pupatura zdravana de la mine. Cum e posibil sa stau aici sa ma vaicaresc si sa nu stiu de oamenii astia care mai si vin mura-n gura ! Multam fain de tot. Complimentele mele dlui Toparceanu (cum vi le amintiti pe toate exact la marele fix, nu stiu !!!)

    RăspundețiȘtergere
  13. Si nu e intamplator ca ne simtim mai intristati, e doar Saptamana Patimilor, o mica parte din noi, aceea care se straduieste sa stea langa Adevar, uneori si fara sa vrem...acea parte din noi vede cu ochii vanzarea, legarea si rastignirea Domnului.Slava Lui Dumnezeu ca simtim intristarea zilele acestea si nu chef de batjocura...

    RăspundețiȘtergere
  14. @ Danela. E o adevarata bucurie sa constientizez cele spuse de dvs. Sa va dea Dumnezeu sanatate si putere de-a explica sensul trairilor adevarate cat mai multora celor care au nevoie de ele.

    RăspundețiȘtergere
  15. Am să vin...odată...poate o iau şi pe Danela...ce ziceţi???

    RăspundețiȘtergere
  16. @ Zic ca va astept cu mare drag si nu glumesc chiar daca-i 1 aprilie ! O sa va tin minte...))

    RăspundețiȘtergere
  17. @ Ema> azi suntem în 2 aprilie...;
    cred că până la urmă voi ajunge la Dvs, anul ăsta, cu 3-4 fete cucuiete (nu va lipsi Danela...);
    nu vrem decât un loc de parcare...
    în rest...plaja e mare...:)

    RăspundețiȘtergere
  18. @ Sa n-o uitati pe Oana !! Va astept oricand, numai zilele acestea sunt in Bucuresti, pana marti ; daca n-am vrut nicaieri a trebuit sa merg macar in capitala, de parca ar fi cine stie ce placere..)))
    Paste intr-o locatie cu 2 de r si 2 de t.

    RăspundețiȘtergere
  19. daca imi place ceva nu stiu. ce stiu e ca dupa tristete vine si bucuria. bucuria regasirii intr-o lume pierduta. o lume aparent fara sens.

    RăspundețiȘtergere
  20. Paste fericit alaturi de cei dragi ! Lumimna invierii sa na aduca minunile pe care le asteptam !

    RăspundețiȘtergere
  21. @nina.Multumesc asemenea ! Doamne ajuta !

    RăspundețiȘtergere
  22. Hristos a Inviat! Te sarut cu mult drag!

    RăspundețiȘtergere
  23. @ Adevarat a inviat ! Paste fericit alaturi de baietelul tau scump !

    RăspundețiȘtergere
  24. In aceeasi stare ma aflu si eu :)

    RăspundețiȘtergere
  25. @ Lillee. Credeam că-mi va trece repede, dar sunt tot așa... trista ...

    RăspundețiȘtergere
  26. E, daca tot nu v-a trecut tristetea, va astept la saptamana de terapie prin arta si pana va hotarati , sport... multa miscare!

    RăspundețiȘtergere
  27. @ Danela. 'Nțeles să trăiți ! Raportez că peste zi îmi mai trece puțin și seara iar m-apucă tristețile. Dar nu mă las eu la ele de tot. Bâzâi puțin și-mi trece ..))

    RăspundețiȘtergere
  28. Spre seara , cand sunteti asa de inspirata incat lacrimile va curatesc , luati o pensula si o panza si pctati ceea ce aveti in suflet.Impartiti panza in cateva parcele .Pe fiecare pictati-o pentru cineva ....si una pt dumneavoastra (dumnea-tu )Ce grozav lucru lacrimile, ce ne-am face de nu ni le-ar fi daruit Domnul, ce mangaieie ele obrazul, calde cand curg.Nu se poate compara cu nimic mangaierea lor, a lacrimilor , pe obraz, pe fiecare obraz...(plangi, plangi, dar sa plangi cu inima sus, sa traiti ...stiu ca ati inteles!)

    RăspundețiȘtergere
  29. @ Am inteles, draga mea Danela, iti multumesc si te imbratisez.

    RăspundețiȘtergere

comentarii oprite

Daily Calendar

Lista mea de bloguri